Un nou proiect de lege prevede ca semnăturile electronice, avansate, necalificate a unor acte juridice între părți să aibă veridicitatea semnăturilor olografe juridice, dacă s-a solicit ca actul să fie probatoriu. Legea a fost introdusă în propunerea legislativă a actualei puteri, urmând să ofere mai multă încredere documentelor semnate electronic. Odată cu introducerea proiectului persoanele vor putea fi identificate mai ușor de la distanță pe baza actelor juridice semnate electronic.
Cu toate că instituțiile publice sunt obligate prin lege să accepte semnătura electronică pe orice document, multe dintre ele nu aplică legea din mai multe motive: fie nu au sistemul necesar care să le permită o autenticitate ridicată a documentelor, fie nu au personal bine instruit care să cunoască legea. Regulamentul UE cu nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 cu privire la identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piață, se află în vigoare încă din anul 2016.
În 2017 Ministerul Comunicațiilor a redactat un nou proiect de lege privind modificarea legii semnăturii electronice din 2001, însă proiectul nu a fost adoptat nici până acum de Guvern. Opoziția, respectiv președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, deputatul USR Cătălin Drulă, a declarat și a propus între timp un nou proiect de lege privind semnătura electronică, fiind respins de Senat în prima etapă, dar în dezbatere pentru a fi sau nu aprobat.
Interesul în rândul acestei legi a crescut și mai mult, liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae a promulgat un nou proiect de lege cu privire la semnătura electronică, scoțând în evidență că regulamentul european obligă la modificarea cadrului legislativ național în domeniu. Practic, noua propunere legislativă va avea ca urmare actele juridice semnate între părți, electronic, cu o semnătură avansată necalificată, putând fi considerate juridic drept acte cu semnătură olografă, dacă forma scrisă a actului este doar pentru probarea lui.”(…) Apare ca necesară reglementarea posibilității dovedirii unui act juridic prin înscrisuri în formă electronică ce poartă și un alt tip de semnătură electronică decât cea calificată. Or, în aceste condiții, în vederea asigurării unui grad ridicat de protecție, în special a categoriei consumatorilor, apreciem că este necesară indicarea limitativă a actelor juridice care pot fi dovedite prin înscrisuri în formă electronică ce poartă semnături electronice simple Bineînțeles că nu se poate discuta despre încheierea unor astfel de convenții decât cu privire la înscrisurile a căror formă scrisă este necesară ad probationem, astfel încât lipsa ori neregularitatea ei să nu afecteze existența operațiunii juridice, iar nu ad validitatem, deoarece, în această ipoteză, actul juridic, în sens de negotium, este lovit de nulitate”, se arată în proiectul de lege.
